Amorțeala emoțională este învățată?
Într-un fel, da. De mici suntem învățați că emoțiile se împart în „bune” și „rele”. Cele pozitive sunt aplaudate, cele negative sunt ascunse sau reprimate. Creștem cu ideea că exprimarea tristeții sau a furiei ne face slabi, iar ascunderea lor ne face puternici. Doar că realitatea este inversă: reprimarea emoțiilor nu aduce forță, ci vulnerabilitate. Nu ne face fericiți, ci incompleți.
În alt fel, amorțeala emoțională nu este doar învățată, ci și un mecanism natural al psihicului. Atunci când durerea e prea mare, corpul „închide robinetul” și intră pe modul de protecție. Este adaptativ pe termen scurt, dar pe termen lung poate deveni o capcană. De la Platon și Aristotel încoace, fericirea și căutarea ei au fost mereu în atenția noastră. Încă nu am găsit o rețetă universală, dar un adevăr simplu rămâne: fericirea este în noi și se hrănește tot din capacitatea de a simți.
Plânsul, de exemplu, este pentru emoții ceea ce este baia pentru corpul fizic: o curățare, o eliberare, un act natural de igienă sufletească. De aceea, lăsați copiii să plângă. Și mai ales, lăsați adulților din jurul vostru spațiul de a-și trăi emoțiile, oricare ar fi ele. Pentru că atunci când emoțiile nu sunt lăsate să curgă, nu dispar. Ele se adună, se închid într-un colț al psihicului și, la un moment dat, apare fenomenul de emotional numbness – amorțeala emoțională.
Amorțela emoțională ca „SPF” psihologic
Disocierea prin amorțire emoțională funcționează ca un strat de SPF pentru suflet. Te protejează de arsurile durerii pentru o vreme, îți oferă o distanță de siguranță atunci când totul ar fi prea intens de suportat.
Dar, exact ca în cazul soarelui, dacă folosești crema permanent și nu te mai expui deloc, pierzi ceva esențial: vitamina D emoțională – bucuria, conexiunea, vitalitatea. Emoțiile, chiar și cele dureroase, sunt forma noastră de fotosinteză. Fără ele, nu putem supraviețui pe termen lung.
Semne că traversezi o perioadă de amorțeală emoțională
Simți că funcționezi pe pilot automat.
Bucuria, tristețea sau furia par foarte departe.
Relațiile ți se par fade, parcă nu mai atingi cu adevărat oamenii din jur.
Lucrurile care înainte îți aduceau plăcere nu mai trezesc nimic.
Deciziile devin grele, pentru că emoțiile nu mai vin să te ghideze.
Ai senzația de gol interior sau lipsă de sens.
Corpul dă și el semne: oboseală constantă, tensiune, lipsă de energie
Amorțeala emoțională – Poarta către depresie?
Emotional numbness este adesea poarta de intrare către stări depresive. Depresia nu apare peste noapte, ca o răceală. Ea se construiește treptat, prin acumulări invizibile: când nu mai simți, când te deconectezi de la bucurie și de la durere deopotrivă, când zilele devin identice și lipsite de sens.
Această amorțire emoțională este un semnal de alarmă. Psihicul intră pe „modul avion” ca să supraviețuiască, dar dacă rămâne prea mult acolo, începi să te pierzi pe tine.
De ce apare emotional numbness
stres și epuizare prelungită (burnout)
traume psihologice sau pierderi majore
depresie sau anxietate
anumite tratamente medicamentoase
mecanisme de apărare inconștiente
✨ Emoțiile, fie ele luminoase sau dureroase, sunt semnalul că ești viu și conectat la tine. Emotional numbness nu este sfârșitul drumului, ci o invitație de a-ți recăpăta treptat vitalitatea și de a învăța să porți „SPF-ul emoțional” doar atunci când e nevoie, nu ca un zid permanent.
Cum poți începe să ieși din această stare?
Ai nevoie în primul rând să aloci timp pentru reconectare. Dacă lista te priorități este doldora, fă loc în ea unor momente de întâlnire cu tine. Gândește-te la tine ca și cum ai fi prietenul tău cel mai bun. Stabilește-ți câte o întâlnire săptămânală recurentă. Chiar și de 5 minute. Ai nevoie de rutină, de angajament și dorința de schimba ceva în relația cu tine. Nu trebuie și nici nu poate fi o reconectare bruscă. Și bineînțeles, nu e necesar să faci asta de unul singur. Poți cere ajutor și chiar este recomandat.
Consiliere psihologică – un spațiu sigur unde poți învăța să te reconectezi la tine.
Practici de mindfulness și reconectare cu corpul (respirație, yoga, dans).
Activități care să te reconecteze la cele 5 simțuri într-un mod conștient și intențional – pictură, muzică, degustări, explorări olfactive, dans
- Demersuri creative: journaling, fotografie. Află mai multe despre evenimentele Comunității Rebrand Yourself de pe paginile de social media: LinkedIn, Instagram, Facebook
Contact cu natura și cu oameni apropiați.
Pași mici și constanți de reconectare emoțională: de exemplu, să ții un jurnal și să notezi zilnic măcar o emoție, oricât de mică.
Dacă nu știi de unde să începi, oferă-ți permisiunea să nu știi. Scrie-mi și lasă-mă să te ghidez în hățișul emoțional. Chiar și jungla poate fi fascinantă dacă ai ghidul potrivit!
